După ce m-am
chinuit ieri seară trei minute şi 23 de secunde cu melodia,
faimoasa melodie, Boyfriend a lui căcănarul
de Justin Bieber am ajuns la concluzia că am un
motiv pentru care ascult K-Pop. Nu, nu e din cauză că îmi
place Asia. Adică, da, şi ăsta e un motiv importanta, dar, de
fapt, am altul şi mai bun.
Recent, o tută
de afară mi-a făcut circ cât vorbeam cu Galaxy la telefon (are şi
ea 500 de minute şi le consumă cu eu) despre Boyfriend. Adică,
trupa Boyfriend cu un maknae de 15 ani rapper. Trecând peste, îi
închid lui Galaxy pentru că venise Octa cu mâncarea (Pufulim,
Măria Ta! ) şi odată cu Baby al meu vine şi tuta.
Tută (T) -
Tuuu, ai ascultat Boyfriend (Cu o faţă de vacă idioată, cam cum
e.)
Ieo - Da.
T - Buah, că
nici eu nu am ascultat-o.
Ieo - La ce
intelect ai, nu mă mir dacă nu ştii despre ce vorbesc. Baby, dă-mi
fufuleţi!
O - Da!
T - Da' ce ai
tu, crezi că eu (a se citi EU nu Ieu) nu ascult Justin Bieber :-j ?
(ma avea puţin şi o şi auzeam 'două puncte liniuţă jâ')
O - =))Adică
Octa, pur şi simplu, a izbugnit într-un râs de om nebun şi
handicapat ( ca să nu folosesc epitetul de Ciobo)
Ieu - : )) . Tu,
chizdă, tu chiar crezi că eu ascult Justin
Sug-de-Biberon?
T - Da' tu de ce
vorbeai. că Ziceai tatatata Boyfriend tatatatata Galaxy ce fain o
fost tatatatatata
Ieu - O____O
(către Baby): Asta îi idioată sau...
O - What the
hell, tu, pizdă cu un neuron retardat, asta vorbea de trupa
Boyfriend.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu